techIT.ro Do we have a problem? Let's tech it!    












Daca ai impresia ca educatia e scumpa,
atunci încearca sa vezi cum e ignoranta.
Andy McIntyre









Home  |  Dictionar IT  |  Download  |  Forum  |  Despre noi  |  Contact

Efectele crizei economice, stadiul actual şi consecinţele viitoare - partea a II-a

Cum a apărut criza?

Ratele mici ale dobânzilor, fixate cu ajutorul "nepreţuit" al băncilor centrale şi al guvernelor, au permis celor care promiteau obţinerea unor venituri VIITOARE, cumpărarea pe credit a unor bunuri, ale căror preţuri erau deja umflate. Speculanţii, au împrumutat bani ieftini pentru a cumpăra bunuri a căror valoare sperau să mai crească (iar unii dintre ei chiar au făcut averi).
Pe scurt, banii, ca avuţie, erau subevaluaţi, în timp ce bunurile, mai ales cele de natură investiţională, erau în bună măsură supraevaluate.
În aceste condiţii, dezechilibrul a devenit major, preţurile bunurilor fiind deja prea mari (asta a faăcut ca garanţiile deţinute de bănci să fie supraevaluate). Pe fondul acestui dezechilibru, a fost suficientă o scânteie pentru ca tendinţa să se inverseze. Însă nu derivatele derivatelor instrumentelor financiare (sic!) au produs criza, ele au fost scânteia care a aprins butoiul cu pulbere.

Atunci când piaţa financiară a simţit primii fiori (iar speculanţii cunoscători au început să vândă) şi primii împrumutaţi nu au mai reuşit să îşi plătească ratele, preţurile bunurilor au intrat pe panta inversă.
Încercările de executare silită au adus pe piaţă bunuri cu preţ redus. Garanţiile tradiţionale (imobile, terenuri) nu mai prezentau încredere, în privinţa valorii viitoare, astfel că băncile au oprit creditarea. Preţurile, aparent bune, au atras un alt tip de speculator - cumpărătorul de chilipiruri, făcând ca cererea de bani să înceapă să crească.
Faptul că piaţa a revenit la recunoaşterea valorii banilor, a făcut ca aceştia să devină mai puţin disponibili. Consumul s-a redus, viteza de circulaţie a banilor, de asemenea.


În aceste condiţii, soluţia găsită de băncile centrale a fost aceea de a menţine rata dobânzii scăzută, lăsând pieţei la dispoziţie bani ieftini. (Dacă nu ar fi procedat aşa, şocul căderii ar fi fost mult mai mare!)
De cealaltă parte, la scurt timp după începerea crizei, incapacitatea de plată a unor clienţi a fost deja transferată băncilor iar mecanismul împrumuturilor guvernamentale pentru bănci şi dobânzile menţinute reduse artificial, au permis transferul datoriilor către guverne - cu consecinţe viitoare considerabile.

Ce s-a întâmplat cu banii?

La întrebarea "de ce o ducem mai prost acum, ce s-a întâmplat cu banii?", răspunsul este legat doar parţial de bani. Banii, în sens larg, ca masă, sunt aceeaşi. A fost afectată, într-adevăt, viteza de rotaţie. Însă nu aici este punctul nevralgic.
Mai există o formă de finanţare pe bază de încredere, de genul "Domnule vânzător, serveşte-l pe X! Garantez eu pentru el!". În acest fel, chiar dacă garantul nu are bani cash, nici X nu are bani cash, tranzacţia are loc în baza încrederii (formale sau nu). Însă nici acesta nu este punctul nevralgic. Principala ruptură adusă de criză nu se referă la bani ci la preţuri. La preţurile celorlalte elemente care alcătuiesc avuţia (vezi începutul articolului!). Criza s-a născut din dezechilibrul dintre banii ieftini şi bunurile supraevaluate.

Altfel spus, aproape orice deţinăror de imobile, terenuri, mijloace de producţie, acţiuni sau forţă de muncă, a avut de pierdut, în timp ce, pentru cei pe care criza i-a prins cu bani, a fost un moment propice.


techit.ro





Colecţia:  Economie

Articolul precedent:  Efectele crizei economice, stadiul actual şi consecinţele viitoare - partea I
Articolul următor:  Efectele crizei economice, stadiul actual şi consecinţele viitoare - partea a III-a



  


  Adauga un comentariuSpune-ti parerea despre acest articol!