techIT.ro Do we have a problem? Let's tech it!    












Daca ai impresia ca educatia e scumpa,
atunci încearca sa vezi cum e ignoranta.
Andy McIntyre









Home  |  Dictionar IT  |  Download  |  Forum  |  Despre noi  |  Contact

Modele teoretice de abordare a problemelor. Sinteza

Sinteza este o modalitate, prin care, din manifestări punctuale se determină problema reală. Cel mai simplu şi clar exemplu este acela al medicului, care pe baza simptomelor pacientului, stabileşte un diagnostic, stabileşte, de fapt, problema acelui pacient.

Pentru a limpezi utilitatea acestui procedeu, să ne închipuim că medicul ar proceda cam ca echipa proiectului ALPHA din exemplul din articolul Locul Analizei în proiectul software, tratând fiecare simptom în parte, dar fără să determine boala în sine: pentru febra ar administra antitermice iar pentru durerea de cap, antinevralgice.
Cu siguranţă infecţia care produce simptomele ar rămâne neatinsă sau chiar s-ar agrava din cauza tratamentului neadecvat, iar simptomele ar reveni în forme şi mai dure.

Determinarea unei probleme mari, prin sinteza celor mici, indică o aparentă opoziţie cu modelul de mai sus. De ce ar fi utilă în Analiză o metodă exact opusă alteia? Aşa cum vom vedea şi în alte capitole ale cărţii, determinarea unei probleme majore, care determină apariţia unui proiect, este un pas esenţial către succesul proiectului.

Am întâlnit de multe ori exemple în care echipa de proiect nu avea aceeaşi imagine asupra problemei pe care încercau să o rezolve.
În Analiză, cele două modele nu sunt în opoziţie ci se completează unul pe celălalt. Ideea este că ele sunt utilizate în stadii diferite ale evoluţiei proiectului: în faza de culegere a cerinţelor (interviuri, documentare etc.) este utilizată cu precădere sinteza. Această fază duce la determinarea riguroasă a problemei clientului (problema pe care o soluţionăm aici este determinarea problemei clientului). Pentru a soluţiona problema clientului, se face decompoziţia acesteia.

Aici este important de menţionat că decompoziţia nu este o imagine în oglindă a sintezei: decompoziţia vizează elemente ale soluţiei, altele decât cele care au intrat în procesul de sinteză.

Pentru a păstra paralela de mai sus cu medicina, sinteza informaţiilor culese (adică a simptomelor bolii) duce la determinarea bolii iar stabilirea tratamentului se face prin descompunere (infecţia o tratăm cu medicamentul X, inflamaţia cu medicamentul Y şi aşa mai departe).

De exemplu, Ionel (aici vreau să dau un exemplu ca la şcoală iar Ionel este un nume cu o oarecare rezonanţă didactică) se plânge că spaţiul pe care îl are pentru a îşi depozita cărţile este împărţit în prea multe module, ceea ce îl face să se deplaseze mult pentru a căuta o carte şi în plus îi restricţionează accesul la dulapul cu dosare (Ionel lucrează des cu dosare).
De asemenea accesul la imprimantă este îngreunat din cauza cărţilor care stau peste tot în jurul acesteia.

Analizând aceste mici probleme şi desigur sintetizându-le, putem spune că Ionel are o problemă cu depozitarea cărţilor şi, cu un efort de gândire suplimentar, ne putem da seama că ar avea nevoie să îşi poată depozita cărţile pe verticală.
Prin urmare o posibilă soluţie pentru el (aici exprimăm viziunea asupra viitoarei soluţii) ar fi o bibliotecă, sau un raft, dau un dulap care să ocupe mai mult spaţiu pe verticală şi foarte puţin pe orizontală.

De aici începe partea de soluţie la problema lui Ionel. Analizăm: pentru a rezolva problema depozitării cărţilor pe verticală avem nevoie, minimal, (1) de nişte rafturi prinse între ele sau de perete cu nişte (2) elemente de prindere (cuie, şuruburi etc.). Iată aşadar cum am demonstrat ceea ce era de demonstrat: elementele rezultate din descompunere (rafturi, cuie, şuruburi etc.) sunt complet diferite de elementele care au intrat în procesul de sinteză (cărţi împrăştiate, efort irosit etc.).

techit.ro





Colecţia:  Analiza cerinţelor software

Articolul precedent:  Modele teoretice de abordare a problemelor. Decompoziţia
Articolul următor:  Modele teoretice de abordare a problemelor. Determinarea unui trunchi de bază



  


  Adauga un comentariuSpune-ti parerea despre acest articol!